„…nu puteți face tot ce voiți.” Galateni 5:17
De la începutul ei și până la sfârșit, lumea este împărțită în două: Credincioși și necredincioși, fideli și rebeli, temători și netemători de Dumnezeu, oameni cu caracter și oameni fără caracter, oameni binecuvântați și oameni blestemați, oameni salvați și oameni pierduți. Aceste două categorii au existat, așadar, de la Cain și Abel și până în actul final al istoriei, unde cartea Apocalipsa vorbește despre oameni atât de sfinți și curați încât nu s-a găsit în gura lor nici o minciună (Apocalipsa 14:4-5) și, pe de altă parte, oameni îngâmfați și nesocotiți, întinați de toate spurcăciunile și curviile pământului, care vor lupta deschis împotriva lui Dumnezeu și a Domnului nostru Isus Hristos și care s-au adunat să lupte împotriva Domnului: Apocalipsa 17:13-14a.
De fapt, Domnul a și poruncit această separare a poporului Său de cei nelegiuiți a căror păcate au ajuns grămadă până la cer: Apocalipsa 18:5.
În acest context vorbim despre Reguli și Limite ale Binecuvântării. Omul nu poate fi binecuvântat în condițiile sale, ci în condițiile lui Dumnezeu. Acum, noi, credincioșii, suntem binecuvântați să credem în Domnul Isus Hristos și să fim poporul Lui răscumpărat, doar că a fi mântuit și binecuvântat nu înseamnă să trăim cum vrem. Și ne uităm la câteva exemple:
- În Grădina Eden erau niște oameni binecuvântați. Corect? Ei bine, lor li s-au dat niște reguli și niște limite, niște margini: Gen 2:16 Domnul Dumnezeu a dat omului porunca aceasta: „Poți să mănînci după plăcere din orice pom din grădină; 17 dar din pomul cunoștinței binelui și răului să nu mănînci, căci în ziua în care vei mînca din el, vei muri negreșit.”
- În vremea patriarhilor, ceva mai târziu, când Domnul l-a chemat pe Avram, din care s-a născut poporul Israel, deci poporul binecuvântat între toate popoarele lumii, iată că și lor, Domnul le-a pus reguli și limite, prin Legile Sale.
- În vremea Bisericii, noi, poporul spiritual al Domnului, suntem cel mai binecuvântat prin statutul de fii și moștenitori împreună cu Hristos. Dar chiar și nouă, Bisericile Sale, Domnul ne-a dat reguli și ne-a pus limite până unde să mergem. De exemplu, noi nu ar trebui să trecem limitele curiozității și să ajungem să cunoaștem adâncimile satanei, și nici alte lucruri care nu folosesc scopului pe care îl are Dumnezeu cu noi. Și este clar afirmat de apostolul Domnului să nu facem din slobozenia noastră o haină a răutății (1 Petru 2:16). Și Pavel, care ne asigură că unde este păcatul mare, harul este și mai mare, dar tot el întreabă: Să păcătuim ca să se înmulțească harul? NICIDECUM, pentru că aici avem limita binecuvântării (Rom 6:1-2).
Astăzi se vorbește aproape în toate mediile evanghelice că trăim vremurile de la urmă și că vine Domnul. Și eu vreau să vină Domnul cât mai curând, dar nu știu! Însă poate fi adevărat. Dumnezeu a avut multă răbdare cu noi, neamul omenesc. Cu ocazia potopului citim că îndelunga răbdare a lui Dumnezeu era în așteptare (1 Petru 3:20), cu poporul Său la fel, când le-a trimis proroci să-i întoarcă de la căile lor rele și să evite pedeapsa și robia. Pentru că D-zeu nu pedepsește cu plăcere pe copiii oamenilor (Plângeri 3:33).
De 2000 de ani și cu noi, credincioșii Bisericii, și până al Izabela din Apocalipsa 2:20-21, căreia i-a dat timp să se pocăiască, Dumnezeu are răbdare.
Acuma, vorbind despre cealaltă parte a lumii, lipsită de respectul și frica lui Dumnezeu, ne uităm unde s-a ajuns astăzi. De multe sute de ani, acest spirit anticristic se manifestă în acțiunile și filosofia mai marilor lumii, în multe feluri urâte: abuzuri, dezmăț, crime și atrocități impardonabile. La fel în filosofia LGBT, neomarxism, globalism de tipul Turnului Babel și trans-umanismul care se află de mulți ani pe țeava puștii seculare. Iată un joc periculos al omului care se crede Dumnezeu. Și cred că aici se ajunge la limita maximă permisă de D-zeu, întrucât astăzi se încearcă mutilarea creației divine și se fac deja tot felul de lucruri îndrăznețe și nebunești, care să schimbe ordinea firească și să revoluționeze, spun ei, condiția umană naturală.
Și vorbim despre schimbare de sex, cipare, micro cipare pe creier și inteligență artificială inoculată și amestecată nefiresc în ființa omului creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu.
Revenind la argumentele că trăim zilele din urmă, acestea pot fi mai mult sau mai puțin convingătoare, dar aceste depășiri ale limitelor și regulilor puse de Creatorul, despre care am vorbit cred că sunt prea mult, iar mutilarea minții și trupului uman sunt intolerabile.
Dumnezeu, care a pus limite luminii (zilei) și întunericului (nopții), mării și timpului, a pus limite și omului, pe care nu trebuie să le treacă. Dacă marea, întunericul și toate cele își depășesc limitele este prăpăd. Tot așa, când omul depășește limitele puse de D-zeu este prăpăd și poate mai mare decât toate. Iar acest prăpăd ar putea semnala, destul de convingător, vremurile de la urmă.
Și citim așa în Iov 35:15 Dar, pentru că mînia Lui nu pedepsește încă, nu înseamnă că puțin Îi pasă de nelegiuire.
De exemplu, Zidul lui Adrian a fost o fortificație de apărare construită prin anii 120-30 pe teritoriul Marii Britanii de împăratul Roman Adrian pe o lungime de aproximativ 120 Km. De-a lungul veacurilor, zidul a format granița între provincia romană Britannia (la sud) și ținuturile celtice slobode ale Caledoniei (la nord). Când cineva trecea de acest zid, nu mai avea nici o garanție pentru viața lui. Tot așa este cu cei care depășesc limitele puse de D-zeu.
Vedem că astăzi, cu o îndrăzneală obraznică și negândită, omenirea și-a produs singură toate maritalele necesare autodistrugerii. Dacă nu ar fi Domnul, să păzească și să păstreze cerurile și pământul, am reuși să ne autodistrugem cu succes, după cum avertizează deja tot mai mulți specialiști, pentru că ne-am încălcat limitele.
Deși nu sunt de acord cu ce spun comentatorii de pe mainstream-ul media românesc, acești creștini de 2000 de ani, anchilozați în tiparele ateismului Marxist, afirmă că rasa umană este amenințată de extincție. Totul stă în butoanele lui Putin și Trump, spun ei, doar că Putin și Trump și toți deștepții și toți nebunii, și Davos-ul, și Nato, și UE, și ONU, toți au limite puse de Cineva mai mare decât ei. Dacă încearcă să le depășească, e clar, va fi dezastru !!!
Suntem la început de an nou. Cum va arăta anul 2025? Depinde de noi. Dacă ești credincios și stai în limitele binecuvântării Sale va fi un an bun, poate cel mai bun din viața ta.
Dacă ești Biserică limita este între tine și lume. Nu trece limita pusă de D-zeu, nu adopta filosofia ei progresistă și liberală. Rămâi la limită ca să-ți fie bine în anul 2025, Biserică.
Dacă ești din lumea seculară, nu mai cocheta cu inventivitatea otrăvită a zilelor noastre și nu te lăsa sedus de aventura unor explorări periculoase în necunoscut, ca să nu depășești limitele Stăpânului și atunci îți va fi bine în anul 2025. Poate chiar neașteptat de bine. Altfel, poate veni nenorocirea și prăpădul pe care nimeni nu le mai oprește, nici cel puțin D-zeu pe care Îl ignori.
Aici totul este despre Reguli și limite ale binecuvântării.
Totul are limite, chiar și anul 2024 a avut limite și e gata. Așadar dacă vrei să-ți prelungești fericirea, oricine ai fi, nu depăși limitele.
Și la final, Să ascultăm dar încheierea tuturor învățăturilor: Teme-te de Dumnezeu și păzește poruncile Lui. Aceasta este datoria oricărui om. Căci Dumnezeu va aduce orice faptă la judecată, și judecata aceasta se va face cu privire la tot ce este ascuns, fie bine, fie rău Eclesiastul 12:13-14
Atunci vom avea viitor și ne putem saluta, cu speranță, și pe bună dreptate, cu salutul nostru drag: LA MULȚI ANI !
Domnul să vă binecuvânteze, Amin!
Ianuarie 2025, Biserica Baptistă Independentă FILADELFIA Rm-Vâlcea
Pastor Ilie Mondoc